Etichetă: terapie de familie

Terapia de cuplu si familie

 

 

images (9)

Obiectivul psihoterapiei de cuplu si familie il constituie invatarea membrilor acestora sa faca fata eficient evenimentelor stresante ale existentei si nu sa minimizeze actiunea acestora. Stresorii pot avea un continut puternic negative sau puternic pozitiv dar ambele tipuri solicita adaptarea membrilor cuplului sau familiei. Agentii stresanti perturba echilibrul familiei sau cuplului pentru ca destructureaza rutina zilnica si pune membrii acestora in fata unor obstacole care trebuie depasite.

Problemele aparute in cadrul relatiilor de cuplu sau familie reprezinta factori stresanti care pot duce la tulburari psihopatologice (de exemplu depresie sau anxietate). De regula, conflictele dintre membrii cuplului sau familiei au un caracter cronic si sunt modele repetitive de interactiuni negative (comportamente de solicitare-retragere sau evitare reciproca).

In cadrul multor cupluri si familii s-a observat o alternanta intre perioade de escaladare a conflictelor si perioade de functionare normala, ceea ce poate conduce la crize ce ameninta echibilbrul psihic al membrilor familiei sau cuplului si stabilitatea relatiilor dintre acestia.

Terapia de cuplu si familie are la baza distinctia dintre evenimentele stresante din viata care obliga membrii sa se adapteze si situatia de criza generata de incapacitatea membrilor se a se adapta la stes. Se tine cont si de factorii care influenteaza capacitatea de adaptare a cuplului, cum ar fi: resursele familiei sau cuplului, maniera de percepere a situatiei stresante si strategiile cognitive si comportamentale dezvoltate de membrii familiei si cuplului pentru a face fata stresului.

Factorii stresanti ii obliga pe membrii familiei sau cuplului sa-mi modifice maniera de interactiune si strategiilor personale de a face fata stresului. Terapia isi propune sa identifice atat impactul stresulul la nivel individual, cat si la nivelul relatiilor. Factorii stresanti pot forta membrii cuplului sau familiei sa realizeze schimbari majore in relatiile dintre ei, schimbari de obiective sau roluri.

Capacitatea cuplului sau familiei de a face fata evenimentelor stresante depinde de resursele individuale sau ca grup si de capacitatea membrilor de a le utiliza. Exemple de resurse: starea de sanatate, abilitatea de rezolvare de probleme, stima de sine, increderea in fortele proprii, nivelul financiar, capacitatea de colaborare, abilitati de comunicare eficienta, forta si coeziunea familiei sau cuplului, rude, prieteni, vecini, scoala, serviciile sociale, centre de sanatate.

In situatie de criza, evaluarea pe care o fac membrii familiei sau cuplului afecteaza eforturile de adaptare pentru stabilirea echilibrului. La nivel cognitiv pot aparea indecizie, confuzie si sentimentul de neajutorare. La nivel afectiv putem vorbi de anxietate, iritabilitate si depresie iar fiziologic pot aparea insomnii, inapetenta, tulburari digestive, tulburari cardiorespiratorii, cefalee. In plan comportamental putem vorbi de comunicare defectuoasa, perturbarea rutinelor zilnice, retragere sociala, reactii de dependenta si solicitare de sprijin din partea celorlalti. Starea de criza poate modifica si modelele de interactiune din cadrul familiei (asumarea rolurilor, comunicarea si rezolvarea de probleme), acestea tinzand sa devina aversive sau caracterizate de comportamente de retragere.

Terapia cognitiv-comportamentala isi propune sa reduca vulnerabilitatea la stres, sa potenteze resursele adaptative si sa sporeasca sansele de evaluare adaptativa a agentilor strsanti, sa dezvolte cognitii legate de faptul ca stresul poate fi controlat. Un alt obiectiv al terapiei il constituie modificarea modelelor negative de comportament in cadrul cuplului sau familiei, pentru a permite membrilor sa negocieze constructiv rezolvarea problemelor in loc sa escaladeze conflictele. De asemenea, membrii cuplului sau familiei vor fi invatati sa stabileasca prioritati si sa imparta responsabilitati intr-un mod acceptabil pentru toti membrii. Terapia cognitiv-comportamentala poate viza si probleme specifice pentru cuplu sau familie, cum ar fi: abuzul de alcool, violenta domestica sau infidelitatea.