Stres folositor, stres daunator

Conform unui raport ONU „Stresul a devenit una dintre cele mai grave probleme de sanatate din secolul al XX-lea“.

Cu toate acestea, stresul in sine nu e ceva rau. Realitatea este ca, intr-o anumita masura, avem nevoie de stres. Stresul este folositor atunci cand ne aflam in situatii limita si, de asemenea, avem nevoie de o doza de stres si pentru a ne achita de responsabilitatile zilnice. Stresul este prezent atat în timpul recreerii, cat si in timpul somnului, intrucât inima trebuie sa bata continuu iar plamanii trebuie sa functioneze.

Prea mult stres insa poate fi daunator. Probleme apar insa cand stresul este continuu, iar corpul nostru nu se mai poate relaxa.  Stresul de durată poate compromite sistemul imunitar iar atunci devinim vulnerabili in fata multor afectiuni, de la raceala la cancer si boli autoimune. Cand corpul este intr-o permanenta stare de alerta, muschii raman tensionati, pulsul si tensiunea arterială sunt ridicate iar nivelul colesterolului, al grasimilor, al zaharurilor, al hormonilor şi al altor substante chimice din sange nu scade. Valorile constant ridicate ale acestor substante pot provoca mari daune organelor importante. Pot apărea dureri de spate, dureri de cap, spasme musculare la nivelul gatului si tensiune musculară. Stresul prelungit poate duce la aparitia sindromului colonului iritabil, a diareii si a spasmului esofagian. De asemenea, stresul cronic poate cauza accident vascular cerebral, infarct, insuficienta renala, afectiuni cardiovasculare si diabet. Specialistii asociaza cu stresul si unele boli ale pielii, precum psoriazisul si eczemele.

Stresul constant este un impediment si in calea creativitatii si a productivitatii, provoaca scaderea entuziasmului si ne poate afecta relatiile interumane. Stresul intens poate fi un factor declansator in depresie, sporeste agresivitatea si duce la surmenaj. De asemenea, pot fi afectate memoria si capacitatea de concentrare.

Ce putem face pentru a tine stresul sub control?

Stresul moderat e mai usor de tinut sub control decat stresul lasat sa se acumuleze de-a lungul timpului.

Cateva modalitati pentru a gestiona nivelul stresului sunt:

Acceptarea sprijinului oferit de alte persoane. Un prieten de incredere poate insemna mult. Simpul fapt de a impartasi cu ceilalti motivele care ne provoaca stres poate conduce la diminuarea acestuia. S-a constatat ca persoanele care au un grup de prieteni demni de incredere fac fata mai bine stresului si sunt mai sanatosi psihic decat cei care incearca să rezolve totul singuri.

Alimentatia sanatoasa. Putem reduce nivelul de stres daca avem grija ca alimentatia noastra sa fie una bazata pe proteine, fructe, legume, cereale si produse lactate. Este recomandat sa folosim cu prudenta faina alba si grăsimile saturate si, de asemenea, sa fim atenti la consumul de sare, zahar rafinat, alcool si cofeina.

Exercitiile fizice moderate. Facute regulat intăresc inima, stimuleaza circulatia sangelui, scad nivelul de colesterol si reduc riscul infarctului. De asemenea, exercitiile fizice ne pot imbunatatii starea de spirit, conferindu-ne vitalitate si conducand la diminuarea stresului si anxietatii.

Somnul suficient. Lipsa somnului poate duce la extenuare sau poate diminua capacitatea de a tine sub control stresul.

Organizarea activitatilor. Persoanele care au o bună programare reusesc mult mai bine să facă fata stresului. Este necesar sa ne stabilim o ordine a prioritatilor si sa ne facem un program zilnic pe care sa-l respectam.

Recunoasterea propriilor limite. Este nevoie sa fim realisti si sa ne recunoatem propriile capacitati. Este important sa stim cat putem realiza noi, fara a ne compara cu altcineva. O persoana care munceste mereu pana la limita puterilor, va ajunge la surmenaj si, probabil, la depresie. Putem sa refuzam cererile care ceea ce puteti realiza in mod rezonabil.

Alocarea de timp pentru relaxare. Satisfacerea placerilor produce bucurie, satisfactie, senzatia de confort si contribuie la infruntarea stresului.