Tagged rezolvare de probleme

Cum se poate face fata stresului?

images-46 

Stres folositor, stres daunator

Conform unui raport ONU „Stresul a devenit una dintre cele mai grave probleme de sanatate din secolul al XX-lea“.

Cu toate acestea, stresul in sine nu e ceva rau. Realitatea este ca, intr-o anumita masura, avem nevoie de stres. Stresul este folositor atunci cand ne aflam in situatii limita si, de asemenea, avem nevoie de o doza de stres si pentru a ne achita de responsabilitatile zilnice. Stresul este prezent atat în timpul recreerii, cat si in timpul somnului, intrucât inima trebuie sa bata continuu iar plamanii trebuie sa functioneze.

Prea mult stres insa poate fi daunator. Probleme apar insa cand stresul este continuu, iar corpul nostru nu se mai poate relaxa.  Stresul de durată poate compromite sistemul imunitar iar atunci devinim vulnerabili in fata multor afectiuni, de la raceala la cancer si boli autoimune. Cand corpul este intr-o permanenta stare de alerta, muschii raman tensionati, pulsul si tensiunea arterială sunt ridicate iar nivelul colesterolului, al grasimilor, al zaharurilor, al hormonilor şi al altor substante chimice din sange nu scade. Valorile constant ridicate ale acestor substante pot provoca mari daune organelor importante. Pot apărea dureri de spate, dureri de cap, spasme musculare la nivelul gatului si tensiune musculară. Stresul prelungit poate duce la aparitia sindromului colonului iritabil, a diareii si a spasmului esofagian. De asemenea, stresul cronic poate cauza accident vascular cerebral, infarct, insuficienta renala, afectiuni cardiovasculare si diabet. Specialistii asociaza cu stresul si unele boli ale pielii, precum psoriazisul si eczemele.

Stresul constant este un impediment si in calea creativitatii si a productivitatii, provoaca scaderea entuziasmului si ne poate afecta relatiile interumane. Stresul intens poate fi un factor declansator in depresie, sporeste agresivitatea si duce la surmenaj. De asemenea, pot fi afectate memoria si capacitatea de concentrare.

Ce putem face pentru a tine stresul sub control?

Stresul moderat e mai usor de tinut sub control decat stresul lasat sa se acumuleze de-a lungul timpului.

Cateva modalitati pentru a gestiona nivelul stresului sunt:

Acceptarea sprijinului oferit de alte persoane. Un prieten de incredere poate insemna mult. Simpul fapt de a impartasi cu ceilalti motivele care ne provoaca stres poate conduce la diminuarea acestuia. S-a constatat ca persoanele care au un grup de prieteni demni de incredere fac fata mai bine stresului si sunt mai sanatosi psihic decat cei care incearca să rezolve totul singuri.

Alimentatia sanatoasa. Putem reduce nivelul de stres daca avem grija ca alimentatia noastra sa fie una bazata pe proteine, fructe, legume, cereale si produse lactate. Este recomandat sa folosim cu prudenta faina alba si grăsimile saturate si, de asemenea, sa fim atenti la consumul de sare, zahar rafinat, alcool si cofeina.

Exercitiile fizice moderate. Facute regulat intăresc inima, stimuleaza circulatia sangelui, scad nivelul de colesterol si reduc riscul infarctului. De asemenea, exercitiile fizice ne pot imbunatatii starea de spirit, conferindu-ne vitalitate si conducand la diminuarea stresului si anxietatii.

Somnul suficient. Lipsa somnului poate duce la extenuare sau poate diminua capacitatea de a tine sub control stresul.

Organizarea activitatilor. Persoanele care au o bună programare reusesc mult mai bine să facă fata stresului. Este necesar sa ne stabilim o ordine a prioritatilor si sa ne facem un program zilnic pe care sa-l respectam.

Recunoasterea propriilor limite. Este nevoie sa fim realisti si sa ne recunoatem propriile capacitati. Este important sa stim cat putem realiza noi, fara a ne compara cu altcineva. O persoana care munceste mereu pana la limita puterilor, va ajunge la surmenaj si, probabil, la depresie. Putem sa refuzam cererile care ceea ce puteti realiza in mod rezonabil.

Alocarea de timp pentru relaxare. Satisfacerea placerilor produce bucurie, satisfactie, senzatia de confort si contribuie la infruntarea stresului.

Terapia de cuplu si familie

 

 

images (9)

Obiectivul psihoterapiei de cuplu si familie il constituie invatarea membrilor acestora sa faca fata eficient evenimentelor stresante ale existentei si nu sa minimizeze actiunea acestora. Stresorii pot avea un continut puternic negative sau puternic pozitiv dar ambele tipuri solicita adaptarea membrilor cuplului sau familiei. Agentii stresanti perturba echilibrul familiei sau cuplului pentru ca destructureaza rutina zilnica si pune membrii acestora in fata unor obstacole care trebuie depasite.

Problemele aparute in cadrul relatiilor de cuplu sau familie reprezinta factori stresanti care pot duce la tulburari psihopatologice (de exemplu depresie sau anxietate). De regula, conflictele dintre membrii cuplului sau familiei au un caracter cronic si sunt modele repetitive de interactiuni negative (comportamente de solicitare-retragere sau evitare reciproca).

In cadrul multor cupluri si familii s-a observat o alternanta intre perioade de escaladare a conflictelor si perioade de functionare normala, ceea ce poate conduce la crize ce ameninta echibilbrul psihic al membrilor familiei sau cuplului si stabilitatea relatiilor dintre acestia.

Terapia de cuplu si familie are la baza distinctia dintre evenimentele stresante din viata care obliga membrii sa se adapteze si situatia de criza generata de incapacitatea membrilor se a se adapta la stes. Se tine cont si de factorii care influenteaza capacitatea de adaptare a cuplului, cum ar fi: resursele familiei sau cuplului, maniera de percepere a situatiei stresante si strategiile cognitive si comportamentale dezvoltate de membrii familiei si cuplului pentru a face fata stresului.

Factorii stresanti ii obliga pe membrii familiei sau cuplului sa-mi modifice maniera de interactiune si strategiilor personale de a face fata stresului. Terapia isi propune sa identifice atat impactul stresulul la nivel individual, cat si la nivelul relatiilor. Factorii stresanti pot forta membrii cuplului sau familiei sa realizeze schimbari majore in relatiile dintre ei, schimbari de obiective sau roluri.

Capacitatea cuplului sau familiei de a face fata evenimentelor stresante depinde de resursele individuale sau ca grup si de capacitatea membrilor de a le utiliza. Exemple de resurse: starea de sanatate, abilitatea de rezolvare de probleme, stima de sine, increderea in fortele proprii, nivelul financiar, capacitatea de colaborare, abilitati de comunicare eficienta, forta si coeziunea familiei sau cuplului, rude, prieteni, vecini, scoala, serviciile sociale, centre de sanatate.

In situatie de criza, evaluarea pe care o fac membrii familiei sau cuplului afecteaza eforturile de adaptare pentru stabilirea echilibrului. La nivel cognitiv pot aparea indecizie, confuzie si sentimentul de neajutorare. La nivel afectiv putem vorbi de anxietate, iritabilitate si depresie iar fiziologic pot aparea insomnii, inapetenta, tulburari digestive, tulburari cardiorespiratorii, cefalee. In plan comportamental putem vorbi de comunicare defectuoasa, perturbarea rutinelor zilnice, retragere sociala, reactii de dependenta si solicitare de sprijin din partea celorlalti. Starea de criza poate modifica si modelele de interactiune din cadrul familiei (asumarea rolurilor, comunicarea si rezolvarea de probleme), acestea tinzand sa devina aversive sau caracterizate de comportamente de retragere.

Terapia cognitiv-comportamentala isi propune sa reduca vulnerabilitatea la stres, sa potenteze resursele adaptative si sa sporeasca sansele de evaluare adaptativa a agentilor strsanti, sa dezvolte cognitii legate de faptul ca stresul poate fi controlat. Un alt obiectiv al terapiei il constituie modificarea modelelor negative de comportament in cadrul cuplului sau familiei, pentru a permite membrilor sa negocieze constructiv rezolvarea problemelor in loc sa escaladeze conflictele. De asemenea, membrii cuplului sau familiei vor fi invatati sa stabileasca prioritati si sa imparta responsabilitati intr-un mod acceptabil pentru toti membrii. Terapia cognitiv-comportamentala poate viza si probleme specifice pentru cuplu sau familie, cum ar fi: abuzul de alcool, violenta domestica sau infidelitatea.